S-a născut la 10 martie 1856 în Tohat (Maramureş). După
absolvirea claselor primare şi a Gimnaziului din Baia Mare, a urmat cursurile
Facultăţii de Litere şi Filosofie obţinând, în 1881, diploma de doctor
în filosofie cu o lucrare dedicată activităţii literare a lui Vasile Alecsandri.
Primele poezii originale le-a citit în şedinţele “Societăţii de bibliotecă”
devenită “Societatea de lectură a elevilor români din Gimnasiul din Baia
Mare”, al cărei membru şi bibliotecar a devenit în 1871.
În 1873 a debutat în revista “Familia”, condusă de Iosif Vulcan. A colaborat
şi la alte reviste: Amicul Familiei, Cărţile săteanului român, Şezătoarea.
După terminarea studiilor, a trecut Carpaţii şi s-a stabilit în Bucureşti,
desfăşurând o bogată activitate literară şi didactică până la sfârşitul
vieţii. Aici, prin intermediul lui Ioan Slavici şi apoi în casa cunoscutului
pedagog Barbu Constantinescu, a avut ocazia să cunoască mari personalităţi
culturale: Bogdan Petriceicu Haşdeu, Mihai Eminescu, Alexandru Vlahuţă,
Alexandru Odobescu, B. Şt. Delavrancea.
În anul 1894 a debutat editorial cu Isprăvile lui Păcală.
Premiată de Academia Română, lucrarea a cunoscut zeci de ediţii aducându-i
o popularitate deosebită. Au urmat alte creaţii care, de asemenea, i-au
adus recunoaştere unanimă: Snoave, Odinioară, Ion Săracul, Zâna
florilor, Cei doi feţi-logofeţi cu părul de aur.
Alături de Isprăvile lui Păcală alte două lucrări
Gruia lui Novac şi Povestea lui Făt-Frumos s-au
impus ca opere de referinţă în literatura română.
Bine primite de critica literară şi de cititorii de toate vârstele şi
din toate colţurile ţării, aceste producţii literare au înregistrat un
fenomen interesant în timp - numele autorului a intrat în umbra eroului.
Multă lume cunoştea “Isprăvile lui Păcală” dar tot mai puţini îşi aduceau
aminte numele autorului.
Un alt Premiu al Academiei a răsplătit, în 1903, una dintre cele mai
bune traduceri făcute la vremea respectivă pieselor lui Euripide: Ifigenia
în Aulida şi Ifigenia în Taurida.
Activitatea didactică desfăşurată de-a lungul a 40 de ani l-a impus
drept pedagog desăvârşit şi deschizător de drum prin caracterul modern
şi aplicativ al ideilor didactice susţinute.
A redactat numeroase manuale şcolare din cele mai diverse domenii:
limba română, aritmetică, geografie. Cele mai cunoscute şi apreciate
au fost Etica sau morală filosofică şi Noţiuni
de estetică.
Cultura sa întinsă, scrierile literare şi remarcabilele sale calităţi
didactice l-au aşezat în galeria dascălilor promotori ai celor mai înalte
idealuri naţionale.
Se stinge din viaţă la 31 octombrie 1953.
|
Pagina
principală
Biblioteca pe Facebook
Biblioteca pe YouTube
