Biblioteca Orăşenească Borşa

Luni - Vineri: 08 - 16;

Înfiinţată în anul 1956 ca şi bibliotecă comunală, biblioteca din Borşa îşi schimbă statutul în bibliotecă orăşenească în anul 1968, moment în care localităţii i se atribuie  statutul de oraş. Instituţia funcţionează ca bibliotecă publică cu caracter enciclopedic . Dispune de un fond de carte de aproximativ 19 000 volume , reprezentativ, într-o măsură mai mare sau mai mică, pentru toate domeniile cunoştinţelor umane , cu o preponderenţă a documentelor cuprinse în bibliografia şcolară, dat fiind numărul mare al utilizatorilor din această categorie socio-profesională (elevii).
Amplasată într-o clădire spaţioasă, dispusă în 6 săli modern amenajate, biblioteca asigură un climat propice studiului şi lecturii, precum şi organizării unor evenimente culturale cum ar fi: expoziţii de carte, programe şi activităţi cultural-artistice, lansări de carte, expoziţii de pictură, activităţi educative, sesiuni de lucru ale cercului de pictură care funcţionează în cadrul bibliotecii sub îndrumarea  pictorului Găvrilă Şteţco.

În extremitatea nordică a României, într-un cadru de o neasemuită frumuseţe , se află una dintre cele mai vechi aşezări din Maramureş, BORŞA. Originile sale se pierd în negura timpului, fapt demonstrat de însuşi numele localităţii care se trage din cuvântul dacic BORA, care înseamnă vifor sau furtună.
Prima atestare documentară a localităţii datează din anul 1365 , într-un document prin care Regele Ungariei Ludovic I de Anjou  dăruieşte voievodului maramureşean Balk, fiul lui Sas, şi fraţilor săi, Drag, Dragomer şi Ştefan, pentru serviciile aduse, moşia Cuhea cu localităţile aparţinătoare , printre care şi Borşa.
Pentru o perioadă lungă de timp , principalele activităţi economice practicate aici au fost mineritul şi , într-o mai mică măsură, exploatarea lemnului şi păstoritul.

POPA LUPU ŞANDRU - în  anul 1717 va fi comandantul borşenilor care vor reputa o strălucită victorie asupra tătarilor.

FAMILIA ANDERCO:
-Alexiu Anderco ( 1821-1888) – preot paroh al Borşei şi protopop al Vişeului;
-Ioan Artemie Anderco de Homorod ( 1853-1877), fiul lui Alexiu Anderco şi al Anei, descendentă din strălucita familie maramureşeană Mihali de Apşa. Studiază medicina la Torino, Roma şi Paris. Are preocupări în domeniul istoriei şi filologiei;
-Alexandru-Cuza Anderco – proprietar, primar al comunei timp de 25 de ani;

MIHALI GAVRILĂ ŞTRIFUNDĂ ( 1901-1961)- primar;

NICOLAE VANCEA (1909-1975) –ambasador;

TITIANA MIHALI (1950-1991) - "PRIVIGHETOAREA MARAMUREŞULUI" - interpretă de muzică populară, cu o voce unică şi un stil autentic de interpretare . Melodii precum  "Mireasă, cununa ta" sau "Cine bea apă din vad" au dus peste hotare numele Maramureşului. Interpretarea sa de excepţie a fost răsplătită cu numeroase premii şi distincţii internaţionale;

ANGHELINA TIMIŞ LUNGU - solistă de muzică populară, cu o  voce distinsă şi un repertoriu bogat , renumită prin frumuseţea cântecului interpretat;

GHEORGHE STÂNGĂU - "CETERAŞUL DE LA POALELE PIETROSULUI" - rapsod popular, interpret iscusit al muzicii populare româneşti, a descreţit, cu cetera sa , frunţile maramureşenilor;

GAVRILĂ ŞTEŢCO ( născut 1956) - pictor , grafician, primul absolvent de arte plastice din Borşa. Opera sa a putut fi admirată în 19 expoziţii personale şi alte expoziţii de grup la Borşa, Baia Mare, Cluj, precum şi în străinătate. A ilustrat cu grafica sa reviste prestigioase precum Luceafărul, Echinocţiu, Tribuna etc. Conduce activitatea cercului de pictură din cadrul Bibliotecii Orăşeneşti Borşa, iniţiind tinerii borşeni în tainele picturii;

VASILE MIHALI – animator cultural, Director al Casei de Cultură din Borşa. A condus destinele acestei instituţii timp de aproape 40 de ani, ducând peste mări şi ţări numele localităţii prin  spectacolele organizate în Franţa, Belgia, Elveţia împreună cu ansambul folcloric CERCĂNELUL. La nivel local, numele său este legat de Hora la Prislop, de Nopţi de Sânziene şi, în general, de animaţia culturală a localităţii, căreia i-a dedicat întreaga sa viaţă;

VALERICA ŞTEŢCO- folcloristă, autoarea unei culegeri de folclor, intitulată "Poezii populare din Ţara Maramureşului" . De formaţie profesor de franceză, autoarea a condus pentru un timp (1996-2000) destinele oraşului, fiind în acea perioadă, singura femeie primar din România;

NICOARĂ TIMIŞ ( născut 1924 ) - folclorist;
NICOARĂ MIHALI ( născut 1964)- scriitor;

MONOGRAFIA LOCALITĂŢII:

CARTEA MUNŢILOR - BORŞA - Schiţă monografică, autori : Nicoară Timiş şi Nicoară Mihali, Baia Mare, Editura Fundaţiei Culturale "ZESTREA", 2000